Tratarea starilor de greata

In spatele starilor de greata (cu sau fara varsaturi) se pot ascunde diferite afectiuni acute sau cronice.

Administrarea unor medicamente poate avea reactii adverse precum greata si varsaturile. De asemenea, stresul emotional poate fi una din cauze. Desi starile de greata pot aparea la orice varsta, acestea nu reprezinta mereu un semnal de alarma, stabilirea cauzei lor fiind importanta pentru administrarea  medicatiei corespunzatoare fiecarei situatii.  

Ce sunt starile de greata?

Starea de greata este un simptom neplacut ce poate fi definit ca senzatia  de necesitate iminenta de a vomita. Ea poate aparea izolat sau poate fi urmata de aparitia varsaturii, un raspuns reflex, realizat prin contractia muschilor abdominali si a peretelui toracic ce are ca urmare  expulzia fortata pe gura a continutului gastrointestinal. De regula, starile de greata sunt insotite si de alte simptome cum ar fi lipsa poftei de mancare (inapetenta), iar uneori de ameteala, dureri de cap sau diaree. Cu toate ca greata in sine nu pune in pericol sanatatea, pe termen lung si netratata, poate duce la deshidratare sau chiar dezechilibre hidro-electrolitice, cand se impun masuri urgente de hidratare orala sau parenterala, iar in situatiile severe adminstrarea de solutii de electroliti.

Greata si varsaturile apar cel mai frecvent in tulburarile gastrointestinale, dar pot aparea si in afectiuni sistemice. Din punct de vedere functional, greata si varsaturile sunt considerate a avea un rol protector, pentru ca ne feresc de ingestia unor toxine sau alimente percepute ca ,,un pericol’’ amenintator pentru viata organismului uman. Starea de greata poate fi de doua tipuri:

• acuta: cu o durata sub o luna, este de obicei raspunsul unei stari infectioase sau inflamatorii (gastroenterita, tulburari biliare si hepatice, post-operator, rau de miscare, migrena);
• cronica: persista peste o luna si este un raspuns patologic la o varietate de afectiuni (sarcina, reflux gastro-esofagian, obstructie pilorica).

Cauzele aparitiei starii de greata sunt direct legate si de momentul din zi când are loc. Astfel, greata si varsaturile de dimineata apar mai ales la inceputul sarcinii sau dupa consum excesiv de alcool. Starea de greata din timpul sau imediat dupa masa poate fi primul semn al unei toxiinfectii alimentare sau poate indica o afectiune psihica. Varsaturile si greata aparute la cateva ore de la masa pot sugera prezenta unui ulcer gastric sau a unor tulburari digestive.  

Semnele si simptomele starii de rau si greata

Starea de greata si varsaturi sunt insotite de o senzatie de ,,sfarseala’’ ce apare mai ales ca urmare a deshidratarii organismului. Prin varsaturi, organismul incearca sa elimine cât mai rapid substantele nocive. Daca varsaturile se produc sau nu, decide centrul varsaturilor din creier, care este activat prin stimulare din anumite regiuni ale corpului, cum ar fi tractul gastro-intestinal sau urechea interna. Starea de greata si varsaturile sunt deseori insotite de ameteala, salivare si transpiratie in exces, semne ce pot indica infectii gastrice, toxiinfectii sau reactii de intoleranta la anumite alimente. Cu cat varsaturile se repeta mai des, face ca organismul sa piarda o cantitate mare de lichide si electroliti. Cu timpul, este posibila si o scadere in greutate si chiar aparitia problemelor dentare. Daca va aflati in aceasta situatie, se recomanda consultarea de urgenta a medicului.

Alte simptome ce pot insoti starea de greata

Pe langa varsaturi, starea de greata poate fi insotita si de lipsa apetitului, dureri de cap, diaree, febra, dureri abdominale si ameteala. Fiecare dintre aceste simptome, combinat cu starea de greata, poate sugera prezenta unei afectiuni. Spre exemplu, atunci cand suferiti si stari de ameteala, ar putea indica  probleme la sira spinarii sau la urechea interna (boala Menière sau inflamarea nervului echilibrului). Daca simptomele nu se amelioreaza dupa câteva zile sau daca resimtiti dureri puternice, agresati-va medicului, deoarece simptomele ar putea indica o problema medicala severa care necesita tratament medical imediat.   

Care sunt cauzele starilor de greata?

Greata izolata sau urmata de varsaturi, poate avea diferite cauze: neurologice, psihogene, gastrointestinale, infectioase, metabolice, sau provocate de anumite medicamente.

• Cauzele neurologice: traumatisme cerebrale, rau de miscare, convulsiile, migrenele, infectii (meningita, encefalita etc.).
• Cauzele psihogene: anxietatea, depresia, anorexia sau bulimia.
• Cauzele gastrointestinale sunt cele mai comune fiind principalele vinovate pentru aparitia starilor de greata, din afectiuni ca: toxiinfectia alimentara, hepatita, ciroza hepatica, ocluzia intestinala, obstructia gastrica, refluxul gastric, colonul iritabil, ulcerul gastroduodenal, gastroenterita, colecistita, pancreatita, peritonita ,etc.
• Cauze infectioase: infectiile bacteriene din otita medie acuta, pneumonie, peritonita, infectii de tract urinar , infectii virale cu adenovirus sau rotavirus.
• Cauze metabolice: sarcina (greturile matinale ce apar inca din primele saptamani de sarcina  se pot rezolva spontan pâna in saptamâna 20 de sarcina), diabetul zaharat (greata si varsaturile apar ca simptome acute in cetoacidoza diabetica), insuficienta renala si hepatica, cetoacidoza alcoolica (consumul excesiv de alcool sau substante interzise determina greata si varsaturi atât la supradoza, cât si in sevraj), intoxicatiile (cu monoxid de carbon, plumb, arsenic, fluor, pesticide, ricin, metanol, etilenglicol), toxiinfectiile alimentare, muscaturile de paianjen, scorpion etc. , hipercalcemia, hipertiroidismul, expunerea la factori fizici cum sunt temperaturile foarte ridicate (insolatie), altitudini ridicate (rau de inaltime), radiatii (radioterapie).

Stari de greata provocate de medicamente:

• medicamente care pot provoca greata si varsaturi la administrarea in doze uzuale: opioide (tramadol), antiinflamatoare nesteroidiene (ibuprofen), teofilina, clorochina, chimioterapice, digoxin, antidepresive (duloxetina), antibiotice (metronidazol, eritromicina), antiparazitare (albendazol), contraceptive orale, levodopa, bromocriptina, saruri de fier sau potasiu.
• medicamente care pot provoca greata si varsaturi la supradoza: paracetamol, simpatomimetice (boli cardiovasculare), digoxin, teofilina.

In cazuri rare, greata si varsaturile mai pot aparea si in alte afectiuni precum glaucomul acut, infarctul miocardic acut, insuficienta cardiaca, oboseala cronica, septicemia, sindromul varsaturilor ciclice sau poate insoti durerea puternica. Cele mai frecvente cauze raman afectiunile gastrointestinale (mai ales gastroenterita), expunerea la droguri, toxine si medicamente.  

Cum putem trata starile de greata?

Starea de greata (cu si fara) varsaturi este un simptom foarte general, al unei plaje largi de afectiuni, de aceea si tratamentul necesar depinde de identificarea cauzei. Este important sa informati doctorul in legatura cu toate simptomele prezente, pentru a simplifica stabilirea unui diagnostic. Drumul la doctor devine obligatoriu atunci cand starea de greata persista mai mult de trei zile si este asociata si cu alte  simptome ingrijoratoare cum sunt: scaun cu sange, letargie si stare de lesin, vedere incetosata, probleme respiratorii, dureri in piept  (pot indica un atac de cord), febra mare si care se repeta zile la rand, varsaturi cu sange. In cazul starilor de greata care sunt insotite de varsaturi puternice, este foarte importanta evitarea deshidratarii organismului, care se manifesta prin uscarea gurii, apatie si lipsa urinei. Pentru a evita astfel de stari, consumati permanent apa plata sau ceai de plante (cel putin 2 litri de lichide pe zi). Spre deosebire de starile de greata persistente intalnite fie in raul de miscare (calatorie) pentru care sunt recomandate medicamente antiemetice din familia antihistaminicelor H1 (difenhidramina/Calmaben, dimenhidrinat, meclozin/Emetostop si prometazin/Romergan), fie in cazul starilor de greata de origine gastrointestinala pentru care sunt indicate medicamente antiemetice prokinetice (metoclopramid, domperidona/Motilium/Oroperidys, proclorperazina/Emetiral), pentru starile de greata usoare (de 1-2 zile) tratamentul poate insemna apelarea la medicina naturista.

Metode naturiste pentru tratarea starilor de greata

In cazul starilor de greata, se recomanda evitarea alimentelor grase sau condimentate, a fructelor si legumelor acide (rosii, citrice), dulciurilor, sau semipreparatelor care ingreuneaza digestia. Este indicat a se opta pentru alimente care protejeaza stomacul cum ar fi piureurile de banane, cartofi, morcovi sau painea prajita. Morcovii contin fibre vegetale, care leaga substantele iritante din intestin si care ajuta la depasirea mai rapida a starii de greata. In plus, va sfatuim sa aplicati cel putin una din urmatoarele masuri naturiste ce ajuta la diminuarea starii de greata:

1. Consumati cel putin o cana de ceai calduta si neindulcit, din plante cum sunt menta, musetelul sau roinita, care combat greata, avand si un usor efect sedativ. La acestea puteti adauga si cateva picaturi de suc de lamâie.
2. Preparatele farmaceutice ce contin extract uscat de radacina de ghimbir (Emetin, Emetix, Antimetil) inlatura cu succes starea de greata indusa de raul de miscare sau indigestie.

Acestea se pot utiliza la copii de peste 3 ani, dar si la gravide si trebuie administrate cu jumatate de ora inainte de calatorie.

3. Controlati respiratia: s-a constatat ca respiratia lenta si profunda a aerului curat poate reduce greata.
4. Apelati la aromoterapie care foloseste uleiurile: de menta, lamaie sau lavanda, atat pentru relaxare, cat si pentru greata (masati fruntea cu ulei esential de lavanda pentru indepartarea starii de rau. In lipsa unor complicatii, starea de greata poate fi tratata destul de usor, in cazurile cele mai fericite chiar fara medicamente. Cum preventia este cheia mentinerii sanatatii, urmarea unui stil de viata echilibrat poate tine la distanta reaparitia acestui disconfort.

Acest material a fost documentat si scris de farmacistul Salofarm si nu inlocuieste indicatiile medicului. Pentru detalii de utilizare va rugam sa consultati medicul specialist sau medicul de familie.